LOCUINTE TEMPORARE
Trăise toată viata intr-o casa in care nu locuise niciodata de fapt. Doar nazuise la ea, si in timp isi construise fiecare odaie, coridor, terasa si firida cu temeinicia si perseverenta unei furnici, care isi faureste instinctiv adapostul, respectand intocmai aceiasi structura deprinsa genetic. Ii trebuisera cativa ani sa isi termine lucrarea, pentru ca numai noaptea putea sa se ocupe de ea. Doar asa mai reusea sa adoarma.
La inceput oscilase mult, nehotarata ce sa aleaga. I-ar fi placut o casuta mica, ascunsa intre niste maslini pitici, ca de plastic, cu frunzulita argintie stralucind ca sideful, ireal de frumos, in lumina dupa amiezii, si niste yucca, indecent de inalte fata de linia orizontului.
Acolo se vedea stand pe o salteluta de pai, mestecand cu picioarele nisipul incins, abandonata ca o nava esuata la tarm, doar cu o carte in mana si carafa, aburinda de la cuburile de gheata care sugrumau feliile de portocala si lamaie, alaturi. Nu se gandise niciodata sa-si ingradeasca casa. Nici visele. Poate doar sa inghesuie pe la tulpina pomilor niste pietre aduse de mare, scobite de timp si de sare, albe si ele ca nisipul, sa rupa monotonia granulelor minuscule ce stapaneau intinderi nesfarsite. Asta fusese o perioada cand el venea acasa ca dintr-o perpetua vacanta, cu zambetul agatat in coltul gurii si sapca data pe spate, strengareste. Avea fata arsa si umbla mereu cu niste pantaloni largi, de in, in culoarea dunelor de nisip. Sa fi fost de la ochii lui verzi strajuiti de gene indecent de lungi si dese sau de la tenul masliniu cu barbia despicata senzual, de alesese ea casa de la malul marii? Sau poate de la dorul ei de libertate si frica de intuneric, pe care doar alaturi de el invatase sa il controleze.
Pe vremea aceea se intindea sa o cuprinda pe dupa talie si o tragea spre el lipind-o tare de parca voia sa o contopeasca in corpul lui, apoi ii deschidea gura cu buzele lui groase si sorbea din ea ca dintr-o fantana, nesatul, uscat de sete si flamand de dragoste. Mirosea a bere de fiecare data, dar era vesel si pus pe glume, iar ea il astepta mereu infrigurata si dorinca sa se simta dorita, ca sa aiba noaptea pentru cine sa faureasca locuinta mult visata.
soapte 